expus în cadrul NAC 2024, Hala La Minor, Bucharest
În acest experiment, am regândit tehnologii etic discutabile pentru a crea un proiect vizual deconstructiv, digital reprodus, care-și dezbate propria funcție. Folosind materiale audio-vizuale disponibile în mod public, am ilustrat membrii juriului concursului (Neo Art Connect, ediția 2024) în care am înscris proiectul.
Astfel, am creat o meta-jurizare, în care jurații, prin versiuni I.A.-clonate ale propriilor lor voci, critică un proiect ce (poate fi spus) nu există cu adevărat. Jurizarea a fost, de asemenea, generată utilizând un model de limbaj I.A., distanțându-mă în continuare de conținutul creat.
În forma sa expusă, după jurizare, proiectul este prezentat ca o instalație care include trei componente: două ecrane și un dispozitiv care redă materialele pe acestea. Dispozitivul este prezentat drept un instrument tehnologic care expune adevărul (informația reală) pe o parte (procesele de inteligență artificială utilizate în proiect) și dezinformarea pe cealaltă (rezultatul proiectului).
Instalația expusă
lucrarea video înscrisă în concurs
STATEMENT-UL PROPUS
Dependența
producțiilor artistice de o formă sau alta de tehnologie se poate prezenta
drept un argument, îndeosebi în
perioda recentă, al ipotezei conform căreia, datorită faptului că artele vizuale nu mai au obligativitatea
utilizării unor tehnologii exclusive dedicate, autorul
producțiilor artistice se poate prezenta drept un para-utilizator.
Împrumutând
diferite tehnologii, însă nu în scopul
respectării funcțiilor originale ale acestora, autorul poate, prin manipularea acestora, deconspira
mecanica tehnologiilor folosite (însă nu în mod obligatoriu) în scopuri proprii și noi (de natură estetică și
conteptuală). Dacă în trecutul din ce în ce mai îndepărtat procesele
producției artistice erau exerciții asumate și suficiente, mijloace pentru un scop, astăzi, istoria
procesuală a obiectului de artă poate constitui însăși scopul autorului, obiectul căpătând identitatea de
mijloc, în ceea ce nu am putea numi procese
de producție artistică, ci, producția de procese artistice.
Totodată,
ceea ce cunoaștem astăzi drept
new media, și-ar putea găsi originile în actele unor autori para-utilizatori, care au împrumutat o
tehnologie nededicată artelor vizuale (dintr-o perspectivă convențională), și au utilizat-o în moduri
noi, contra-intuitive, fie că vorbim despre bidineaua asumată de Pierre Soulages sau despre transmiterea
imaginilor în flux de către Wolfgang Staehle.
Astfel, în cazul de față, putem observa împrumutul unor tehnologii care au fost
(și au potențialul de a fi)
utilizate în scopuri problematice din punct de vedere etic, și utilizarea acestora într-o intenție
deconspirativă, folosind drept mediu imaginea, virtual (re-)produsă (utilizând materiale audio-video
disponibile public pe Internet), a persoanelor responsabile cu jurizarea apelului de proiecte în care Curated
Content Creator a fost înscris.
(text personal)
Un detaliu tehnic care ar putea fi de interes este reproducerea ecranului RGB în cadrul programului 3D în care scena finală a fost randată (scena având scopul de a dezvălui adevăratul spațiu filmic al proiectului). O privire mai atentă, așa poate fi observat mai jos, dezvăluie calitatea pixelată a acelei realități.